Despre mine

Fotografia mea
Bucuresti, Romania
Personal am un motto dupa care imi place sa cred ca lucrurile graviteaza pe lumea asta... si anume.. "Nimic nu e intamplator!" Asa ca, in aceasta idee, cred ca lucrurile se intampla de cele mai multe ori cu un scop. Ramane ca la moment poate de sinteza sa analizam cat de nobil este acest scop si cat de mult ne infrumuseteaza el viata.

Faceți căutări pe acest blog

luni, 16 decembrie 2013

in "alte lumi"

Sarbatoarea Sf Mihail si Gavril ne-a gasit anul acesta in locuri speciale.
Am inteles ca exista si altfel de viata. Linsitia, calma. Consistenta. Altfel de consistenta. 
Si am avut un soi de revelatie. Mi-am incarcat in cateva zile bateriile cat as fi facut-o intr-o vacanta de-o luna. 

Densus
Am vizitat o bisericuta, cel mai vechi edificiu din piatra din Romania. Am intrat acolo, poarta deschisa, usa de la bisericuta inchisa. 
Am zis ca o vom vizita pe afara... ca asta e... si ma gandeam eu asa in capul meu, ca tare mi-ar fi placut sa intru. 

In 5 min ..pe cand ne invarteam imprejur, am auzit scartzaitul usii grele. Usa se deschidea.
Un om cu barba si par alb. Ca o aparitie din alta lume. Ne-a spus ca a vazut masina.. si s-a gandit sa vina sa ne arate locul. Ne-a spus povestea bisericutei. Nu stiu sa spun de ce, dar mi-a venit sa plang. Mi se impreunau lacrimile in barbie.
L-am intrebat eu ce ii povesesc lui pietrele acelea in fiecare zi...A raspuns cu vocea-i simpla, parca astepta intrebarea, ca "pietrele celea plang".
pffff
Nu pot sa explic in cuvinte. A vorbit cu copiii care stateau cu gura cascata. Erau curiosi despre icoane. Niste icoane atipice. Bizare. Isus cu ie romaneasca, Toma purtandu-si pielea in bat... Sfinti fara ochi.
 
Omul modest si bland am crezut ca e vanzatorul de lumanari, sau dascalul.
Am cautat cand am ajuns la net despre bisericuta... si am descoperit ca era chiar parintele paroh.

Acest om chiar sfinteste acel loc...un loc unde "pietrele plang." 
Am avut onoarea sa il cunoasteam  pe Alexandru Gherghel, omul care realmente sfinteste un loc al pamantului romanesc. Modest si parca rupt din alta lume. 

sâmbătă, 26 octombrie 2013

inceputuri de drum.. scoala!


A trecut mai bine de o luna de la inceperea scolii. 
Copilul are acelasi drag si dorinta de a merge la scoala, ca in prima zi.

Dand firul inapoi, imi dau seama ca a fost o alegere buna, sa mergem la clasa 1 in loc de clasa pregatitoare.

Si mi-as dori ca Teo si toti copiii sa poata pastra vie in suflet emotia primei zile de scoala, asa cum si eu imi amintesc emotia mea de acum mai bine de 30 de ani :) o, daaaaa

Traiesc fiecare zi cu acel sentiment ca atunci cand oamenii vor ... lucrurile sunt normale!
Pe bancute, in prima zi de scoala a copilului Teo, fiecare mic pitic a gasit, in afara de carti si o mica felicitare cu o mascota bobocel, pe care sta scris:
16 sept 2013
"Bun venit in clasa I-a B, in fascinanta lume a cunoasterii
Cu dragoste de invatatura veti ajunge OAMENI MARI!"
A fost emotionat 
Desigur, acest mic simbol il vom pastra in cutiuta de amintiri.

Scoala noastra de cartier are IMN - hit! Am si dansat la inceput de an scolar. Doamna noastra, doamna lui Teo e ... o varianta feminina a "domnului Trandafir" 
Intr-un cuvant: a fost ... cum am sperat!
Iata un filmulet:



Dee Doamne Doamne tuturor copiilor drag de scoala, drag de invatatura.








 

marți, 3 septembrie 2013

Ne-am colorat orasul!

8.jpgAm dat startul pentru Romania 
in proiectul Dispatchwork
(ft interesant, sunt imagini ale aceluiasi demers din multe orase ale lumii)



Coloram orasul!

Am povestit dimineata cu piticii despre orase, cladiri, cum sunt ele. Cum ne-ar placea sa fie.
Ca ne dorim locuri civilizate, curate, vesele. Si ca putem sa spunem asta cumva...

Asadar... pentru dupa amaiaza aceasta, ne-am pus in bagajul de parc unelte, materialele de constructii si caramidutele necesare :)

Am lucrat in echipa si treaba a fost floare la ureche.Ne-am impartit sarcinile...
Maria a preparat cimentul, Andu a fost responsabil cu transportul caramidutelor cu un tractoras cu cupa. Bianca si Teo responsabili cu decorul.
La un moment dat cel mai mic dintre pitici, care venise pregatit cu manusi si casca de protectie... a aruncat cu casca in sus de bucurie.
Zidul nostru cu spartura in el, e de acum mai vesel.
Si ne-am propus sa mai trecem din cand in cand pe acolo sa vedem ce mai face.


7.jpg1.jpg 2.jpg 3.jpg 4.jpg 6.jpg


Multumesc copilasilor (si parintilor) care au participat entuziast la acest proiect colorat.

Dupa aceea, ca niste lucratori adevarati, am sarbatorit finalizarea la un picnic:

DSCN9958.jpg DSCN9954.jpg

In aceasta zi in care ne-am reunit cu prietenii in parc ... o constelatie favorabila a facut ca o intalnire frumoasa sa se petreaca si  copii de Laura25, Alinuk, Eleni si..... Buflea sa stea in jurul aceluiasi picnic


luni, 2 septembrie 2013

Vanticel de toamna..si vacanta-i gata!

Prima noapte in care am dormit cu geamul inchis.
Dimineti si seri racoroase, de-acum. Semn ca vacanta-i pe final.
Vacanta noastra draga. Cu de toate.
Cam asa a fost anul acesta: ...am pornit de timpuriu, de la Malul Marii, pana la malul raului copilariei mele...am trecut, mai apoi, pe la Casa Bunicii din muntii patriei, poposind mai mult la casa bunicii din muntii copilariei mele.
Cu prieteni noi sau mai vechi, cu bucurie si cu dorinta de a descoperi zambetul prietenos al diminetii, oriunde ne-am fi aflat.

Despre marea timpurie am povestit aici.

Casa Bunicii:

ciorbica de fasole cu afumatura,  ca la Casa Bunicii, mai rar...


palarel brusturel si bucuria piticilor sau razbunarea jacuzziului








Misterele Castelului Bran





Ziua de Vis de la Divertiland

 explorarile de la raul Dambovita












calatorie in timp la Curtea Domneasca a Targovistei


cu fetele, printre randuri :)







Adrenalina la maxim in Parcul de la 3 Brazi:

 

de acum...cu gand si emotii spre inceput de scoala si de gradi








luni, 10 iunie 2013

Vacanta timpurie

Ei bine, anul acesta ne-am grabit spre vacanta.

Am pornit  spre litoralul romanesc...  la o temperatura de 15 grade, o ploaie torentiala...





si desigur, cu speranta spre curcubeul de dupa ...



In doua ore si un pic am ajuns in Mamaia, pe autostrada! Un aspect care chiar conteaza!!  Iar daca oferta romaneasca de vacanta pentru litoral ar fi la un nivel decent, la un raport calitate-pret rezonabil, cred eu ...ca multi dintre noi (cel putin dintre cei care avem copii mai micuti, pentru care ore lungi de calatorie repezinta un efort) am alege-o fara rezerve.
Varianta aleasa de noi anul acesta, s-a situat cumva spre acest nivel... un hotel de 4 stele din nordul statiunii Mamaia, o locatie linistita, cu plaja frumoasa. Un all inclusive romanesc totusi, fara mari pretentii si fara surprize in ceea ce ne priveste - nici pozitive, nici negative.. (un plus pentru viitoare alegeri :)
Pentru ca nu era full sezon, lucrurile erau sub control.... intuiesc insa (bazandu-ma pe haosul din ultima zi, cand sosise un grup mai mare de turisti) ca atunci cand ocuparea creste, calitatea serviciilor scade.

Plaja, locul de joaca din incinta hotelului, piscina, locurile de petrecere a timpului din vecinatate (Delfinariu, Planetariu, Telegondola,  Parcul de distractii) au facut din mica noastra vacanta timpurie ... o experienta frumoasa.

Asadar,


  • la delfinariu:


  • la colectionat de scoici:


  • parcul de distractii:


  • microrezervatia si expozitia de dinozauri:


  • distractia cu clownul Sica, de la locul de joaca din hotel:



  • piscina:

pe faleza, spre telegondola:


  • plimbarea cu telegondola:



Intr-un cuvant...ne-am simtit bine. 
Experiente noi si incitante pentru copii atat la locul de joaca din hotel, in afara ..la reprezentatia delfinilor, la Planetarium, la expozitia de dinozauri, in parcul de distractii, in telegondola, cat si la balaceala din piscina si pe plaja  la cules de scoici si crabi.

Copilul Andu si-a pus chiar niste probleme profunde de omulet...privind spre orizont, in largul marii: 

"tati, tati, cand ajunge acolo, apa aia, unde cade??"
 






luni, 27 mai 2013

desprePERFECTIUNE ..cu inimosii comunitatii despreCOPII

O experienta cat toate teoriile, tratatele, filosofiile pe care le-as putea strange intr-o bibliografie generoasa. 
O cascada de ganduri si emotii.
Intalnirea cu fetele pe care le-am cunoscut  in randurile temerarelor si inimoaselor mamici ale comunitatii desprecopii, a insemnat pentru mine o repozitionare a perfectiunii, pe care o luam pana mai ieri in ras, sau despre care obisnuiam sa spun „ei bine...nimic nu e perfect!”.
ei bine...  am inteles ca perfectiunea poate fi definita si ca are reprezentare in trairi si emotii.
Intr-un gest, intr-un hohot de ras, intr-un cuvant, intr-o imbratisare...atunci cand aceste mici MARI gesturi sunt autentice si traite fara constrangeri.

Am mai inteles (de fapt, fiecare experienta care are cumva legatura cu copiii imi confirma aceasta convingere) cat de frumos se poate trai pastrandu-ti in interior candoarea copilariei. Starea aceea in care te simti in largul tau traind placerea unui mic cadou,  a unei surprize, a unei felii de tort. 
Starea in care nu ai nevoie sa-ti pui masca sociala, in care stii ca oricat de „vulnerabil” esti, cei din jur nu vor profita de asta si ca au disponibilitatea de a te accepta asa cum esti....ca se straduiesc si sunt dispusi sa iti ofere cateva minute perfecte  din timpul lor pretios si important.

Personal, cat de optimista ma aflu eu, am avut inima stransa inaintea acestei iesiri de cateva zile: multe femei; cu personalitati una si una; copii..fara numar.
Cum gestionam situatia in caz de scantei...!? Cel mai teama imi era de accidente la joaca ale piticilor.
Sigur, aventurile nu au lipsit. Au fost multe, dar din zona aceea care dupa ce au trecut... poti povesti cu amuzament. 

iata cateva:
aventura din tren... in drum spre Predeal: ...din ciclul „Buna ziua. Niciun loc liber. Multumim. La Predeal coboram.”
Am organizat ad hoc un party in vagonul restaurant din tren.

Aventura nr 1: ...din ciclul „trenul lung si gara mica”
Manuela si fetita ei Crina, au venit cu un tren de seara, si au coborat din greseala cu o statie mai devreme...Lucrurile au fost sub control prin sprijinul unui angajat feroviar si a prietenei Anca.
Aventura nr 2: din ciclul „Nu ne mai trageti pe dreaptaa”
Ne-a lasat masca recomandarea prieteneasca a unui politist (care-si bea in tihna cafeaua), de a urmari pe serpentinele dintre Busteni si Predeal ... un individ cu un auto, care a „zburat” pe langa noi.. din pacate si cu oglinda stanga fata a masinii Laurei25. Ne-am simtit norocoase ca nu a atentat la mai mult…


Aventurile surpriza: ...din ciclul „ne pare atat de rau... noi nu putem ajunge”
„Aterizarea” in plina petrecere a celor trei doamne care jurau pe rosu si s-au scuzat cu cerul si pamantul ca nu pot ajunge la intalnire.
DiCirstea, AndreeaAs si Mihaela770.
Constanta a fost la mare inaltime!


Aventuri secrete:
Drumetii, expeditii, case cu fantome descoperite de copii ....si de copiii din noi in imprejurimile pensiunii.


Aventura nr 3: ...din ciclul „trenuri combinate”
Laura-s a pierdut trenul la intoarcerea spre casa..fix de sub nas. ..de sub nasul meu, care teoretic stiam cum merg trenurile in tara asta. 

Aventurile gastronomice: ...din ciclul „bis bis bis”

Ciorba de fasole cu afumatura
Papanashii si Tortul cu ratuste
Aventura lui Mihaita: ...din ciclul „daca nu ai marea la indemana, Mihaita gaseste una mai mica”
Baietelul special al Mihaelei770 a intrat la balaceala in micul lac de acumulare din padure...ca in marea lui de la Constanta.









Aventura cadourilor: ...din ciclul "a cui a fost ultima zi?, cine-i nascut in ianuarie?.. cine are bocanci galbeni?"
Papanash ne-a surprins cu cate o mica surpriza pentru fiecare.
Fratia bratarilor.


Aventura iilor: "colectia de ii ..desprecopii"
Stiam de o initiativa frumoasa a Mirelei, ca ziua de 24 iunie sa fie celebrata si de mamicile desprecopii prin purtarea iei romanesti ca simbol al traditiei.  
Noi am dat startul cu un mic avans...


..si povestea aventurilor poate continua
Sunt sigura ca am mai ratat din ele, vor mai povesti si fetele. Au fost momente cand mi-as fi dorit sa ma pot clona..sa fiu in mai multe locuri deodata... in drumetie,  la sauna,  la povesti, la glume, la ghicitori...

iata-le pe protagonistele acestui film, mamici dragi cu initiativa, bun simt si mult umor: 

de la stg la dreapta, randul de sus
  • Cricor mamica perfecta ...sau spaima developerilor,
  • Mihaela770 mamica speciala..sau agentul 007, 
  • Papanash mamica plina de surprize si de un calm englezesc desavarsit...sau mama omida, 
  • Alinuk ..sau eu :) sau doamna bruneta de la Minister,
  • Elara mamica AP sau doamna blonda de la Minister, 
  • Alex&Sara mamica de trei iezi..sau mama prajiturilor, 
  • Eleni (cu Maria bucuria din dotare) mamica potrivita la momentul si locul potrivit... sau omul negru mancator de capete, 
  • Laura25 mamica moderata si echilibrata... sau nu!?, 
  • ManuelaCrina (cu Crinutza din dotare) mamica "under control", 
 de la stg la dreapta, randul de jos
  • Laura-s mamica de specific ardelenesc pur ...sau zana blonda, 
  • Anya mamica activa de copii sportivi, 
  • DiCirstea mamica simply surprising..de doi nazdravani, 
  • AncaNicolae mamica one woman show, 
  • AndreeaAS mamica "inima mare"
 mai apar in dreapta randul de jos si copiii Tudor si Adi (din dotarea Ancai)




Intr-un cuvant (bine, bine..in doua cuvinte!): 
Totul PERFECT! 
Iubesc perfectiunea aceasta prin oamenii imperfecti care ii dau viata. 
Capabili de gesturi mai mici sau mai mari ... 
Dar autentice!









locatia... perfecta si ea, cum altfel!?