Personal am un motto dupa care imi place sa cred ca lucrurile graviteaza pe lumea asta...
si anume..
"Nimic nu e intamplator!"
Asa ca, in aceasta idee, cred ca lucrurile se intampla de cele mai multe ori cu un scop.
Ramane ca la moment poate de sinteza sa analizam cat de nobil este acest scop si cat de mult ne infrumuseteaza el viata.
Anul acesta micutzii mei au colindat, asa cum o faceam eu insami la bunici, in copilarie.
In zorii diminetii de Ajun pe un frig de crapa pietrele, cu nasucuri roshii si ochi mici, picii au strigat curiosi, ca restul prichindeilor cu sacose de colind mai mari ca ei:
"Bunadimineatzaaa la Mooosh Ajuun" si
"Dati-ne un covrig sa nu murim de friiiig"
Ca in fiecare an, in ziua Sfanta de Craciun, ne-am adunat in familie, in jurul mesei . Cu bunici, cu pititici, cu mic cu mare... bucurandu-ne de micile cadouri din jurul bradutului.
Mirosul turtei dulci care a inundat casa pe seara, va ramane insa punctul culminant al acestui Craciun.
De la niste prieteni dragi am primit un pachetel cu bucati dreptunghiulare speciale din turta dulce, pentru construirea unei casutze.
Personal, m-am uitat cam neincrezatoare la bucatile de turta. Cei mici incepusera sa amusineze in jurul lor si sa le testeze gustul ademenitor. Teo foarte entuziast a spus ca el isi doreste tare mult sa facem casutza, asa incat, am pornit la treaba.
Am facut zaharul ars necesar lipirii bucatilor de turta si apoi ne-am intrecut in arta decorarii cu o pasta speciala comestibila.
Zaharul cald impregnat in turta a umplut casa cu un miros delicios.
Tati s-a ocupat cu galeria si cu imortalizarea momentului.
Suntem tare mandri de rezultat, atat de incantati incat nu ne vine sa degustam constructia :)
Am incercat doar coshul casutei... si va garantam: e delicioasaaaa!!!!!!
Am fost la ei.
Cu Mosh Craciun.
I-am gasit in aceeasi casa, in care lumina nu pare deloc generoasa.
Cu fetisoare mici si ochi iscoditori.
De data asta am ghicit, jucaus, cate un licar de speranta in fiecare privire....doar s-au ingrijit din vreme sa scrie Moshului Scrisorele.
Am ajuns spre dupaamiaza, nu dormeau. O parte dintre ei erau acasa, altii inca la scoala.
Ne-am imprietenit rapid, am cantat, am dansat... in asteptarea Moshului, care s-a lasat asteptat pret de vreo 20 minute.
Inainte de venirea marelul asteptat, am facut o diversiune cu ei, le-am propus un joc... sa ii facem si noi o surpriza Moshului, cand vine sa nu ne gaseasca
(adica sa ii indrept spre o camera de unde nu aveau sa vada intrarea lui Leon Magdan - caci el avea sa fie Moshul nostru astazi - intr-o incapere unde sa se pregateasca pentru 'reprezentatia' de rigoare.)
A intrat Moshul si din momentul acela ... zambetele largi si luminoase au inundat incaperea.
Fiecare a stat in bratele Moshului.
Au vorbit, au mai spus poezioare, au descoperit impreuna in sacosa ... dorinta lor ascunsa si transmisa prin scrisorele.
Aura isi admira rochita si privea la papusica ei frumoasa. Am intrebat-o daca-i place si mi-a raspuns: "E superba, are rochitza de printesa, nu o sa o scot din cutie, sa nu se strice" Bogdan se uita la adidasii primiti si a zis la un moment dat: "Uau..chiar sunt nike!? Eu vroiam adidasi pur si simplu"
Niste oameni dragi, ai comunitatii desprecopii si prietenii acesteia, au facut posibil ceea ce s-a intamplat astazi in viata acestor copii orfani.
Am mai ramas jumatate de ora dupa ce Moshul a plecat, i-am urmarit cum se bucura si cum nu-si mai vedeau capul de atatea pungutze, jucarii, adidasi..etc
Cu siguranta si acum, cand va scriu, multi se mai invart in jurul cadourilor sau altii isi iau cu ei la somn jucaria preferata.
...intr-o seara friguroasa de toamna tarzie (15nov), la Sala Rapsodia de pe Lipscaniul Bucurestilor nostri, un actor de geniu isi marturiseste noua carte.
Au fost momente in care am ras si am plans deodata. Un sentiment greu de descris.
Dan Puric, personajul controversat care umple sali si aduna oameni in fata micilor ecrane spargand ratinguri, isi marturiseste prin "Fii demn" (proaspat lansata carte) poate latura cea mai sensibila a sa: aceea de copil.
(pământul şi martirii neamului sunt celelalte coordonate marturisite de Puric aici)
Reperele valorilor discutabile ale zilelor noastre au un antidot: dragostea materna: pilonul salvator al generatiei de azi si de maine.
Cartea isi poarta dedicatia cu demnitate si la loc de cinste: "in amintirea mamei mele"
O zi prietenoasa de toamna. Cu soare bland si parfum de frunze uscate.
Asa s-a anuntat ziua in care copilashii aveau sa o cunoasca pe Zana Maselutza.
In casutza ei frumoasa plina de surprize, povesti, jucarii, si prieteni dragutzi.
Intalnirea organizata prin grija desprecopii.com si a clinicii dentestet4kids.ro a fost inainte de orice una extrem de utila si educativa. Copiii mei cred ca au inteles legatura intre dintisorul sanatos si pasta de dinti, periaj pe de o parte si dintisorul bolnavior si excesul de dulciuri. Functioneaza foarte bine exemplul vizual in care dintisorul de ex poate fi trist sau vesel, sanatos sau cu probleme.
In timp ce parintii intr-o incapere separata discutau, puneau intrebari si aflau ultimele noutati din domeniul stomatologic, micutii au facut cunostinta cu Simona - prietena cea buna a Zanei .Din povestile frumos ilustrate au descoperit rand pe rand:
care sunt prietenii dintisorilor: periutza, pasta si ata dentara
de cate ori e bine sa se spele pe dinti pe parcursul unei zile:de trei ori / minim de doua ori
ce ii face pe dintisori fericiti sau ce ii face sa fie uneori si necajiti
Eu am ales sa raman alaturi de micuti si le-am impartasit incantarea cand au 'pus in scena' jocul despre 'cum pregatim cosuletul de picnic pentru dintisori sanatosi'. Fiecare a tras dintr-un pachet de carti cu imagini cate un carton care ilustra ceva de mancare si apoi erau invitati sa-si spuna parerea despre locul in care trebuia sa fie pus, in functie de efectele asupra dintisorului:
in dreptul celui fericit era cosul cu fructe, legume, mancare sanatoasa
in dreptul dintisorului cu carie era cosul cu prajituri, bauturi acidulate, bomboane
Imaginati-va un copil care spune ca nu-si va pune in cosul de picnic o prajiturica :) Noroc ca era doar un joc, ca altfel cred ar fi fost in mare dificultate :)
Intre partea de discutii, povesti si cea practica in care copiii au beneficiat de consultatie gratuita, parintii au participat la un concurs cu premii oferite de desprecopii.com. Ii felicit pe castigatori..de fapt pe castigatoare (pe cand si tatici!?) inca o data si aici:
Lauraxxx
Diana9703
Acs
Mada
R@luka
NicoleRedSon
Asadar iata-ne nerabdatori in fata marii intalniri cu... Zanele Maselutza...
Caci am gasit cate una in fiecare dintre cele trei camere in care aveam sa descoperim multe surprize: acvarii cu pestisori, picturi pe pereti cu personaje preferate din desene animate si desigur cum functioneaza scaunul stomatologic, cat de harnic este Setila si nu in ultimul rand daca micutii au sau nu carii plus recomandarile aferente fiecarui caz in parte.
Desi soarele pranzului ne ademenea in parcul din apropiere, noua parca nu ne mai venea sa ne dam plecati, ne-am mai jucat putin si la locul de joaca special amenajat in curtea clinicii....asa de tare ne-a placut totul: locatia impecabila, atmosfera prietenoasa, gazdele foarte atente.
Fiecare micut a plecat cu un mic cadou din partea Zanei. Multumim de4kids!
Realmente sunt incantata de existenata unui asemenea loc, aici in Romania.
Mutumim desprecopii.com pentru faptul ca ne-ai intermediat aceasta intalnire.
Parteneriatul cu De4Kids e o poarta deschisa pe care ar trebui sa o cunoasca fiecare parinte responsabil....si care ar fi normal sa le fie si la indemana (din pacate nu e accesibila tuturor).
Misiunea noastra de parinti s-a implinit pe noi coordonate.
De duminica, am devenit parintii spirituali ai Cristinei si ai lui Daniel: doi tineri frumosi si curajosi, la inceput de drum si viata de familie.
Ea din Romania, prietena mea de cand lumea...El din Olanda - acel el despre care-i spuneam mereu ca atunci cand va fi sa fie... va fi!!.. oriunde s-ar afla pe aceasta planeta! Asemeni celor doua jumatati ratacite, ei s-au regasit pentru a forma intregul.
Au fost momente mai grele, incercari dure uneori, peste care eu si Cristina am trecut impreuna, de mana, ridicandu-ne si incurajandu-ne una pe cealalta. Si iata ca asa a fost sa fie... sa traim impreuna si emotia unui moment atat de important.
Si pentru ca acest tablou sa fie complet si pitoresc ceremonia casatoriei a avut loc undeva departe.. in Madrid. In aceeasi bisericutza in care Daniel cu putina vreme in urma, a primit taina sfanta a botezului orthodox. In acea mica oaza de credinta, in care romanii au adus de acasa putin din sufletul lor pentru a se regasi, ne-am aflat si noi pret de o ora, famile si prieteni: peste 20 de romani, cam tot pe atatia olandezi si cativa spanioli.
Membri familiilor, de ambele parti, s-au reunit indiferent de motivele pentru care in unele cazuri drumurile li s-au despartit. E o binecuvantare sa realizezi ca astfel de momente iti ofera un prilej de a reflecta asupra lucrurilor cu adevarat importante din viata si de a lasa deoparte orgolii sau mici capricii.
Daca pentru cei care nu au priceput sensul fizic al niciunui cuvant din slujba, sentimentul a fost unul de solemnitate si profunzime (asa cum au explicat ei insisi) si pentru mine e dificil de explicat in detaliu si nici nu ma voi stradui. A fost .. cum se spune... trebuie sa traiesti experienta asta pentru a o intelege cu adevarat.
Pe de alta parte, calatoria spre Madrid din finalul acesta de toamna prietenoasa, a insemnat pentru noi un alt prilej de minivacanta: Plaza Spania, Catedrala Almudena, Palatul Regal, Opera, Teatrul Regal, Plaza Cibelles, Plaza Mayor, Puerta del Sol, parcul Retiro, Turnurile Kio, Gran Via sunt doar cateva dintre locurile remarcabile ale marelui oras, pe care le-am descoperit cu bucurie:
http://en.wikipedia.org/wiki/Madrid
filmuletz din busul turistic
Nu as fi fost eu daca as fi ratat intalnirea cu niste copilashi dragi mie: Sofia, Andres si Miguelito
ne-am bucurat de cateva ore petrecute impreuna
Am un sentiment foarte placut dupa saptamana aceasta la Madrid.
Teo si-a facut prietena noua: dulcea Minca
iar eu sunt chiar incantata ca in familia largita (fratele lui Daniel e casatorit cu o chinezoaica) se afla de acum si un bebe dulce cu aer asiatic), Quint!
Marele absent al acestui eveniment a fost micul meu Andutz, cu promisiunea insa ca pe urmatoarele nu le va mai rata, Mi-ar fi placut sa fim toti 4, dar am considerat ca pentru ce aveam de facut acolo, e o alegere mai potrivita sa ramana acasa.
Am inteles o data in plus, daca mai era nevoie, sensul adevarat al cuvantului 'dor'. Pur si simplu cand te gandesti simti ca se termina aerul de respirat daca nu ajungi sa-l vezi, sa-l iei in brate.
Asadar, cu gand grabnic spre casa, caci acasa e acolo unde ti-e sufletul.
